Pentru cei care știu dar mai ales pentru cei care nu știu, pentru sovejeni în special, învățătorul Vasile Iftimescu este cel care iluminează mințile copiilor mocanilor de la poalele Zboinei la sfârșitul secolului al XIX-lea și începutul secoului XX. Mai mult, el este cel care, dincolo de această muncă de iluminare ce nu lasă urme fizice, a lăsat la intrarea în Soveja și la moara lui Vasile cele două pietre inscripționate care amintesc de gesturile ostașilor români în Primul Război Mondial: Podul Văitoianu și Fântâna col. Fotescu.

El este considerat tribunul învățătorimii, Vasile Iftimescu fiind inițiatorul organzării învățătorilor în asociații, redactând primul statut de asociație și fiind primul președinte al Asociației Învățătorilor din România.

De loc din Valea Sării, 22 de ani învățător la Soveja, (cu unele pauze pentru că implicat într-un scandal) dascălul a revoluționat arta învățământului cu idei progresiste, fiind neiubit de autorități.

Iată însă cum îl prezintă în „Curentul”, pagina Revista Învățătorului din 1935 un coleg de breaslă:

„un țăran înfățișător, înalt ca bradul de la munte, cu niște ochi care spuneau multe. Era învățătorul din Soveja, Vasile iftiescu. ”