Pe Corina Ozon am întâlnit-o la Londra, alături de prietena sa, tot scriitoare, Camelia Cavadia. Umpluseră o masă cu cărți și o sală de oameni.

De citit am tot amânat pentru că altele erau începute și… Dar ieri m-am apucat de ea și n-am mai lăsat-o.

E o carte „al feminile”, cu „povești scrise în palmă” de o scriitoare care-ți citește în palma sufletului nu viitorul, ci trecutul, făcându-te să te transpui în vremurile studenției, ale căminului de elevi, ale vieții ante și post comuniste… Sunt povești scrise cu un condei feminin care descoperă și tușează cu linii puternice, inconfundabile, portretul unei femei așa cum noi, cel puțin bărbații, îl intuim dar nu-l înțelegem pe deplin.

Câteva dintre povestiri (Drumul, Câmpul cu maci, Indefinitus sau Mesajul de Crăciun) m-au făcut să stau clipe bune pe gânduri.

Când prindeți această carte, n-o scăpați. Mai ales voi, fetele și femeile. Vă veți regăsi în fiecare pagină.

Londra, 23 august 2023